Radu Ciuceanu, membru de onoare al Academiei Române

Octavian Roske

În sesiunea din 27 septembrie 2019 a Adunării Generale, au fost aleşi, prin vot secret, noi membri ai Academiei Române. La Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie a fost ales, ca Membru titular, Cătălin Zamfir.  La Secţia de ştiinţe agricole şi silvice a fost ales, ca Membru corespondent, Valeriu V. Cotea. Ca Membri de onoare din ţară au fost aleşi Radu Ciuceanu, la Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, Nicolae Noica, la Secţia de ştiinţe tehnice, şi Radu Rey, la Secţia de ştiinţe agricole şi silvice. Ca Membru de onoare din străinătate a fost ales Horst Stöcker (Germania), la Secţia de ştiinţe fizice.

De numele lui Radu Ciuceanu sunt legate: activitatea din mişcarea de rezistenţă anticomunistă, alături de ofiţerii superiori care au condus M.N.R.O., o puternică grupare din Oltenia care era pregătită să treacă la atacarea ocupantului sovietic în cazul declanşării unui conflict cu Statele Unite; parcursul carceral de 15 ani prin închisorile regimului comunist, marcat de  experienţa reeducării de la Piteşti şi Gherla; eforturile de a salva monumente istorice ameninţate cu demolarea în anii 1980, sub presiunea planurilor de sistematizare; transmiterea în Occident a unor documente care denunţau agresiunile împotriva patrimoniului naţional şi a bisericii; întemeierea, la scurtă vreme după prăbuşirea regimului Ceauşescu, a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, organizaţie menită nu numai să păstreze memoria luptătorilor din rezistenţă, dar să le apere şi interesele în relaţiile cu noile autorităţi; formarea în cadrul Academiei Române a Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, o structură de cercetare care avea ca obiectiv conturarea unui discurs istoriografic ferit de orice ingerinţă politică sau ideologică; instituirea unui program editorial care a permis publicarea a peste 100 de numere din revista „Arhivele Totalitarismului” şi peste 150 de volume de studii, documente, memorii, dicţionare şi enciclopedii, pe parcursul a peste 20 de ani; lansarea proiectului Panteonul Naţional, care urmăreşte să consacre, într-un spaţiu arhitectural solemn, respectul pentru marile valori care au  contribuit la definirea identităţii româneşti.