Lumini și umbre
Octavian Roske, România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. IV, S-Ș
România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. IV, S-Ș valorifică, precum precedentele trei volume ale sale, un proiect de cercetare desfăşurat sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST). Primele trei volume ale acestei vaste enciclopedii (România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E, vol. II, F-O şi vol. III, P-R) au apărut, în anii 2011, 2012 şi 2016, toate sub coordonarea lui Octavian Roske, şi cu sprijinul a peste 80 de cercetători, cadre didactice, specialişti şi doctoranzi din mari centre universitare sau din institute de cercetare, care s-au implicat în realizarea articolelor, furnizarea de material iconografic sau consultanţă ştiinţifică de natură a îmbunătăţi calitatea lucrării. Acest nou volum reprezintă un instrument de lucru indispensabil pentru studierea istoriei României de după 1945, oferind, în acelaşi timp, o perspectivă integratoare asupra dezvoltării instituţionale şi a dinamicii legislativ-administrative. Volumul consacrat literelor S-Ş include, în ordine alfabetică, articole despre instituţiile care au patronat represiunea sau metodele pe care acestea le foloseau (spre exemplu, Securitate, Serviciul „C” al Securităţii, Serviciul Dislocări şi Domicilii Obligatorii, Serviciul Inspecţii, Serviciul Muncii, supraveghere informativă generală, supraveghere operativă, şantaj, şcoala de Ofiţeri de Securitate), locuri de detenţie (Salcia, Saligny, Sighet, Stoeneşti, Suceava), încadrările juridice care au stat la baza condamnărilor, internărilor administrative sau a trimiterii în domiciliu obligatoriu (sabotaj, speculă, spionaj, subminare, subminarea economiei naţionale, surparea ordinii constituţionale), grupurile de victime care au fost supuse diverselor forme de represiune (saşi, sârbi, scriitor, sionism, slovaci, stilişti, şvabi), evenimente care au avut ca efect acţiuni de consolidare a regimului comunist (sistematizare, sistematizarea satelor, stabilizare monetară), concepte relevante pentru studiul totalitarismului de stânga (secretul de stat, sistem concentraţionar, socialism ştiinţific, sovietizare, statul-partid, stahanovism, stalinism, şovinism) sau a unor instituţii cu rol important în consolidarea unui regim comunist în alte spaţii geografice (SMERŞ, STASI). Ca suport documentar sunt utilizate hărţi, tabele, statistici, facsimile. Fiecare articol din volumul de faţă este urmat de o bibliografie sintetică din care nu lipsesc cele mai recente volume, studii şi fonduri arhivistice publice sau private. Volumul conţine şi un bogat material iconografic preluat de la Arhivele Naţionale, Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, arhiva IICCMER, Memorialul Sighet, arhivele muzeelor judeţene, proiecte online de digitizare a ilustraţiilor coperţi ale unor volume relevante sau din alte surse. Pe plan național, România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. IV S-Ș reprezintă primul demers editorial de o asemenea anvergură. Acest nou volum reprezintă un instrument de lucru indispensabil pentru studierea istoriei României de după 1945, oferind, în același timp, o perspectivă integratoare asupra dezvoltării instituționale și a dinamicii legislativ-administrative pe tot parcursul regimului comunist. Este demn de reținut faptul că, prin structura și caracteristicile sale, proiectul editorial propus de INST se încadrează în categoria lucrărilor de referință privind istoria regimului comunist din România. Trebuie menționat că primele trei volume ale acestei vaste enciclopedii (România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E; vol. II, F-O; vol. III, P-R) au apărut, în anii 2011, 2012 și 2016, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Naționale.
Vasile Buga, Lumini și Umbre. Relațiile economice româno-sovietice. 1965-1989
Volumul Lumini și Umbre. Relațiile economice româno-sovietice. 1965-1989 este o continuare a celor două volume consacrate relațiilor româno-sovietice în anii 1965-1989: ,,Pe muchie de cuțit. Relațiile româno-sovietice.1965-1989” și ,,Sub lupa Moscovei. Rolitica externă a României.1965-1989” . Volumul este elaborat pe baza unor documente, majoritatea inedite, identificate în: Fondul C.C. al P.C.R. din cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (Secțiile Cancelarie, Relații Externe, Economică) şi, parţial, în Arhiva Rusă de Istorie Contemporană (RGANI)-fosta arhivă a C.C. al P.C.U.S; Arhiva Ministerului Român de Externe (toate inedite), Arhiva de Politică Externă a Federaţiei Ruse, pe baza unor lucrări şi studii ale unor autori români şi străini, îndeosebi ruşi, precum şi pe baza presei româneşti şi sovietice. Un loc aparte îl ocupă prezentarea evoluției relațiilor economice româno-sovietice în anii 80, marcate de solicitările numeroase ale conducerii române de majorare a livrărilor sovietice de materii prime și energie necesare funcționării unei industrii supradimensionate, într-o perioadă de eforturi pentru returnarea anticipată a datoriei externe, cu impact major asupra nivelului de trai al populației. Semnificative sunt în acest sens demersurile insistente ale conducerii române, mergând până la a pune la îndoială, în cazul nesatisfacerii acestor cereri, a oportunității menținerii României în CAER și Tratatul de la Varșovia.
Andrei Șiperco (ed.) Confesiunile elitei comuniste. România 1944-1965: Rivalități, represiuni, crime…, Arhiva Alexandru Șiperco, volumul IV
Colecția editată și publicată de I.N.S.T. Confesiunile elitei comuniste. România 1944-1965: Rivalități, represiuni, crime…Arhiva Alexandru Șiperco continuă cu cel de-al patrulea volum care prezintă o serie de relatări inedite, mai precis a 17 persoane, dintre care vă prezentăm, în premieră, una dintre ele. Adriana Moscuna îşi aminteşte despre perioada ilegalităţii şi despre activitatea desfăşurată în cadrul secţiei speciale de informare a partidului, la nivelul C.C. şi al judeţenelor de partid, oferind amănunte şi în ce priveşte soarta celui care i-a fost soţ, Laurian Zamfir Vianu, o perioadă director general al D.S.P. şi, ulterior, şef al Direcţiei de Control al Străinilor şi Paşapoartelor, epurat şi întemniţat în vara anului 1952. Referitor la munca cadrelor, Adriana Moscuna declară: „Era la fel ca în URSS – noi copiam. Munca secţiilor de cadre a fost o născocire machiavelică, de o ipocrizie îngrozitoare. Dacă oamenii ar fi «Oameni», ar fi bine. Dar au lucrat tot felul de oameni: şireţi, carierişti, intriganţi, resentimentari. (…) În afara greşelilor de securitate propriu-zise, s-au făcut şi [de către] secţiile de cadre. Lucrurile au mers în degringoladă. Cât erau în cadre membri de partid, cu oameni vechi (deşi cu greşelile noastre sectare) şi în ministerele controlate de noi, mai existau un gir şi garanţii. Curând s-a dat frâu liber şi au fost băgaţi oameni de tot felul, inculţi şi agramaţi, incapabili în altă parte, «cu simţ de clasă», puştani sau troglodiţi care judecau viaţa altora. Ăştia au făcut aşa. Peste tot, în toate instituţiile şi ministerele – referate formale, şi pe baza lor făceai referat şi omul era promovat sau răsturnat. A fost o mişcare diabolică – a pune omul nu în faţa unui colectiv, ci a unui om care hotăra! De aceea s-au făcut greşeli cumplite”.